O identitate care se tese prin revenirea în tara natală si redescoperirea misterelor antice.
Pavlos se reîntoarce la Atena fără vreun motiv anume si fără a-si rezerva biletul înapoi spre Paris, orasul în care trăieste si în care lucrează de mai mult de 20 de ani. Astfel, îsi redescoperă originile, regăseste locul si cultura din care se trage, încercând să elucideze un mister de care depind, se pare, toate incertitudinile sale: care este sensul faimoasei litere epsilon, inscriptionate cândva la intrarea în Templul lui Apollo de la Delfi? Nu va neglija nicio pistă, în încercarea lui de a solutiona enigma: străbate toată partea estică a Greciei, intră în vorbă deopotrivă cu arheologi si taximetristi, discută cu fabulatoriul său tată, încearcă să înteleagă tăcerea mamei sale absente. Nu este aceeasi tăcere pe care i-o evocă litera E? Pavlos caută febril, dar - pe de altă parte - nu se grăbeste de fapt să descopere răspunsul. Trăieste odată cu enigma, trăieste prin ea, pentru că, la urma urmei, rostul scriiturii nu este acela de a risipi, ci de a multiplica misterele, nu-i asa?
Propria lui limbă maternă, ta ellenika, începe cu litera E.
"Limba maternă" nu este neapărat un roman de actiune, ci unul de reflectie, o poveste a cărei miză este regăsirea de sine, ca o călătorie miraculoasă înapoi în timp, înspre o Antichitate din care ne-am hrănit si din care continuăm să trăim.
"Limba maternă" este opera unui om aflat la vârsta maturitătii, care-si pune aceleasi întrebări vechi de când lumea: Cine sunt? Care este locul meu în lume? Probleme tipic adolescentine altfel, asupra cărora revii însă pentru că – inconstient sau constient – oamenilor le place să-si rescrie povestea vietii. Faci un pas înapoi îndeosebi la maturitate, atunci când trecutul apare dintr-odată ca obârsie a prezentului si viitorului. Este poate singurul moment în care începutul si sfârsitul se pot întâlni cu adevărat si par a coexista. Călătoria înspre trecut, prin tara natală Grecia, echivalează aici cu remodelarea propriei fiinte.
Vassilis Alexakis s-a născut la Atena în 1943 si s-a instalat în 1968 în Franta. Îsi împarte viata între Paris si insula Tilos. Întreaga sa operă, scrisă în franceză si tradusă apoi în greacă, dă seamă de dubla apartenentă culturală a autorului, combinând gustul pentru autobiografie si eruditie cu înclinatia spre fantastic, ironie si umor negru. În 2007 a obtinut Marele Premiu al Academiei franceze pentru romanul După Isus Hristos, iar în 1995 Premiul Femina pentru Limba maternă.