![Codin. Ciulinii Baraganului [1]](https://gomagcdn.ro/domains2/pravaliacucarti.ro/files/product/original/19161_6061.png "Codin. Ciulinii Baraganului [1]")
![Codin. Ciulinii Baraganului [2]](https://gomagcdn.ro/domains2/pravaliacucarti.ro/files/product/original/19161_6062.png "Codin. Ciulinii Baraganului [2]")
![Codin. Ciulinii Baraganului [0]](https://gomagcdn.ro/domains2/pravaliacucarti.ro/files/product/medium/19161_6061.png "Codin. Ciulinii Baraganului [0]")
![Codin. Ciulinii Baraganului [1]](https://gomagcdn.ro/domains2/pravaliacucarti.ro/files/product/medium/19161_6062.png "Codin. Ciulinii Baraganului [1]")
- Descriere
- Caracteristici
- Review-uri (0)
"Înainte de-a ne muta în curtea aceasta, locuisem mulţi ani de-a rîndul în Comorofca, la două sute de paşi de aici. Aşa era mama: se muta dintr-un loc, de îndată se simţea că bîrfelile încep să prindă rădăcini. Şi încă, în ultimii zece ani, am trecut numai prin două mahalale; dar, cînd eram mic, se întîmpla să ne mutăm de două, de trei ori pe an.
Trebuie, oare, să vă mai spun ce prilej de înfrigurate bucurii erau pentru mine aceste schimbări de cartier? Nici chiar Paştele sau Crăciunul nu mi se păreau împrejurări atît de însemnate. Am cunoscut astfel mahalalele şi uliţele cele mai caracteristice ale oraşului nostru: pe cea rusească, pe cea evreiască, grecească şi ţigănească. Peste tot am făcut cunoştinţă cu moravuri şi cu obiceiuri noi. Mama, care păţise atîtea în viaţa ei, de cîte ori îmi vestea sărbătoarea unei mutări – nou prilej de necazuri pentru ea – îmi spunea:
- Fiecare naţie se roagă lui Dumnezeu în felul ei, dar toate îl batjocoresc la fel.
Orice mutat o costa pe mama trei zile de lucru – fără să mai vorbim de oboseală, stricăciuni şi alte neplăceri. Toate aceste neajunsuri o umpleau de mîhnire. Cu cîteva săptămîni înainte de termen, cutreiera împrejurimile, cu nasul în vînt, pentru a zări enigmaticul afiş. Cuvintele „ de închiriat ” le desluşea ca şi cum ar fi ştiut să citească. Pleca dis-de-dimineaţă, venea pe înserate şi nu-mi aduc aminte să se fi întors vreodată fără să găsească locuinţa voită şi fără s-o fi arvunit.
Ajunul mutării era o zi grea, cînd se curăţau cele două odăi, care erau aproape întotdeauna părăsite de fostul chiriaş, într-un hal de murdărie de nedescris. Opărea cu apă clocotită tot ce era lemnărie, ca să stîrpească ploşniţele, scotea nenumăratele cuie înfipte în pereţi, astupa cu săpun şi pucioasă crăpăturile zidurilor şi găurile şoarecilor, văruia pereţii de două ori şi lipea pe jos. Prefera totdeauna „ casă cu pămînt ”, fiindcă nu avea încredere în scînduri, care ascund cuiburi de ploşniţe.
În fine, în ziua sorocită, avea loc plăcuta călătorie în urma căruţei cu bagaj, cînd mama ducea cu multă grijă cele două frumoase lămpi ale noastre, iar eu ceasul deşteptător, singurele lucruri pe care mama nu le mai împacheta, în urma unui mutat buclucaş, memorabil pentru mine, cînd a găsit lămpile făcute cioburi şi deşteptătorul stricat." - Panait Istrati - Codin
Trebuie, oare, să vă mai spun ce prilej de înfrigurate bucurii erau pentru mine aceste schimbări de cartier? Nici chiar Paştele sau Crăciunul nu mi se păreau împrejurări atît de însemnate. Am cunoscut astfel mahalalele şi uliţele cele mai caracteristice ale oraşului nostru: pe cea rusească, pe cea evreiască, grecească şi ţigănească. Peste tot am făcut cunoştinţă cu moravuri şi cu obiceiuri noi. Mama, care păţise atîtea în viaţa ei, de cîte ori îmi vestea sărbătoarea unei mutări – nou prilej de necazuri pentru ea – îmi spunea:
- Fiecare naţie se roagă lui Dumnezeu în felul ei, dar toate îl batjocoresc la fel.
Orice mutat o costa pe mama trei zile de lucru – fără să mai vorbim de oboseală, stricăciuni şi alte neplăceri. Toate aceste neajunsuri o umpleau de mîhnire. Cu cîteva săptămîni înainte de termen, cutreiera împrejurimile, cu nasul în vînt, pentru a zări enigmaticul afiş. Cuvintele „ de închiriat ” le desluşea ca şi cum ar fi ştiut să citească. Pleca dis-de-dimineaţă, venea pe înserate şi nu-mi aduc aminte să se fi întors vreodată fără să găsească locuinţa voită şi fără s-o fi arvunit.
Ajunul mutării era o zi grea, cînd se curăţau cele două odăi, care erau aproape întotdeauna părăsite de fostul chiriaş, într-un hal de murdărie de nedescris. Opărea cu apă clocotită tot ce era lemnărie, ca să stîrpească ploşniţele, scotea nenumăratele cuie înfipte în pereţi, astupa cu săpun şi pucioasă crăpăturile zidurilor şi găurile şoarecilor, văruia pereţii de două ori şi lipea pe jos. Prefera totdeauna „ casă cu pămînt ”, fiindcă nu avea încredere în scînduri, care ascund cuiburi de ploşniţe.
În fine, în ziua sorocită, avea loc plăcuta călătorie în urma căruţei cu bagaj, cînd mama ducea cu multă grijă cele două frumoase lămpi ale noastre, iar eu ceasul deşteptător, singurele lucruri pe care mama nu le mai împacheta, în urma unui mutat buclucaş, memorabil pentru mine, cînd a găsit lămpile făcute cioburi şi deşteptătorul stricat." - Panait Istrati - Codin
Nr. pagini: 190
ISBN: 9789731041346
Format: 13x20 cm
An aparitie: 2008
Autori: Panait Istrati
Va mai recomandam si
Povestile Marii Negre vol. 1
Povestile Marii Negre vol. 2
Povestile Marii Negre. Volumul III
Scrie un review
Review-ul a fost trimis cu succes.