Cronicile fetei lup. Vol. 1: Ceata

După ce o vrajă a transformat-o într-o ființă nemuritoare, asemeni mătușii ei (vestita contesă Aneke), adolescenta Nori descoperă că mai are de înfruntat și un alt blestem: acela al vârcolacului. Încă suferind de pe urma morții mamei ei adoptive, Nori își schimbă numele și începe să colinde prin lume, încercând să găsească liniște, dar și răspunsuri.
 
Nu este singură, totuși: o ceață stranie îi urmărește fiecare pas și, după o vreme, ia forma unui băiat misterios pe nume Ilya, de care Nori devine din ce în ce mai atrasă, mai ales că acesta o ajută să descopere cum să fie o fată-lup. Aflată în vila seducătorului Luka, cel care plănuiește să o ceară de soție, Nori nu și-l poate scoate pe Ilya din minte.
 
Când însă descoperă de existența unui plan diabolic care îl pune într-o lumină diferită pe bărbatul îndrăgostit de ea, Nori se întoarce în Transilvania, pentru a-i cere sfatul contesei Aneke. Dar aici o așteaptă un secret care îi va da întreaga viață peste cap și o va face să reconsidere tot ce știuse până în acel moment despre oameni, familie, moarte, iubire, bine și rău.

Ce iese din amestecul de rău cu bun se cheamă om, și poate că tocmai această combinație îl face atractiv, fascinant. Demn de a-l observa, a te îndrăgosti de el, a-l plânge după ce dispare.

Oamenii pe care îi credem buni, fără pată de rău în ei, de regulă sunt cei mai defecți, pentru că suferă de ipocrizie și umblă prin lume cu măști.