Fara un sfant prin Paris si prin Londra

Prima carte a lui George Orwell, Fara un sfant prin Paris si prin Londra este o relatare emotionanta si foarte detaliata a celor citiva ani de saracie autoimpusa prin care a trecut scriitorul dupa ce s-a intors din Birmania. Aflat in cautarea propriei voci narative, Orwell repudiaza societatea „respectabila” si exploreaza viata defavorizatilor sortii, traind in camarute mizere si spalind vase in bucataria incinsa ca un cuptor a vreunui hotel parizian sau invirtindu-se printre cersetorii excentrici ai Londrei, al caror limbaj pestrit il inregistreaza fidel. Figurile surprinzatoare de cocote, drogati, cersetori care folosesc ziare pe post de lenjerie si cersetori schilozi cu talente filozofice pe care le aduce in scena Orwell dezvaluie chipul hid al saraciei, care pune sub semnul indoielii orice urma de umanitate. Fara un sfant prin Paris si prin Londra urmeaza sa fie adaptata pentru marele ecran, dupa un scenariu de Lee Hall, de catre regizorul scotian Kevin Macdonald.

„Orwell isi observa personajele cu mare atentie si nu stilizeaza lumea pe care o descrie: cititorul vede astfel, neschimbat, tot ce vede si scriitorul.” - The New York Times Book Review

„Un portret viu, plin de culoare al unei lumi iesite din comun.” - The Times Literary Supplement

„Autentica, deloc exagerata, inteligent scrisa.” - The New Republic

„O lectura extraordinara, o carte excelenta si o marturie de incontestabila valoare despre societatea moderna.” - London Evening Standard

George Orwell (pseudonimul literar şi jurnalistic al lui Eric Arthur Blair) s-a născut în 1903 în India şi a murit de tuberculoză la Londra, în 1950. A studiat la Eton între 1917 şi 1921 şi a publicat în diferite reviste ale colegiului, iar între 1922 şi 1927 a lucrat în cadrul Poliţiei Imperiale Indiene din Birmania, experienţă pe care a reconstituit-o mai tîrziu în romanul Zile birmaneze (1934; Polirom, 2003, 2013, 2016). Prima sa carte, Fără un sfanţ prin Paris şi prin Londra (1933; Polirom, 2017, 2019), este o relatare emoţionantă şi mai ales comică a celor cîţiva ani de sărăcie autoimpusă pe care i-a trăit după ce s-a întors în Europa. Printre romanele sale din anii 1930 se numără O fată de preot (1935; Polirom, 2011, 2019), Aspidistra să trăiască! (1936; Polirom, 2009) şi O gură de aer (1939; Polirom, 2010), dar adevărata recunoaştere i-au adus-o alte două proze-reportaj: Drumul spre Wigan Pier (1937; Polirom, 2018, 2019), despre viaţa la limita sărăciei a minerilor dintr-un orăşel din Lancashire, şi Omagiu Cataloniei (1938; Polirom, 2009), despre propria experienţă din timpul Războiului Civil din Spania. Între 1943 şi 1945, ca director literar la Tribune, a publicat numeroase articole literare şi politice, colaborînd în acelaşi timp la The Observer şi la Manchester Evening News. Fabula politică Ferma animalelor (1945; Polirom, 2002, 2012, 2017, 2018, 2019) şi distopia O mie nouă sute optzeci şi patru (1949; Polirom, 2002, 2012, 2016, 2019) sînt cele mai populare romane ale lui Orwell şi au fost traduse în întreaga lume.