Breviarl sceptic si alte eseuri despre simplitate

      Principiul simplitatii sau al economiei i-a preocupat dintotdeauna pe filosofi si logicieni, care de-a lungul timpului au propus pentru el diferite formulari si interpretari. Eseurile lui Valeriu Gherghel sint centrate pe simplitatea aplicata in interpretarea textelor, care presupune a nu fi excesiv, a respecta limita si masura, a accepta faptul incomod ca poti explica numai ceea ce poti explica si a te margini strict la ceea ce spune textul, fara sa construiesti ipoteze suplimentare. Pe parcursul volumului, speculatia alterneaza cu exercitiul practic – analiza de text – si, in citeva cazuri, cu exercitiul imaginativ. Daca prima parte vorbeste despre simplitate si conciziune, iar cea de-a doua despre principiul opus, reprezentat de risipa interpretativa si exces, partea a treia prezinta unele episoade din istoria hermeneuticii (Philon din Alexandria, Sfintul Augustin, Hugo de Saint-Victor) care demonstreaza cit este de dificil sa fii simplu in interpretare.

      „Istoria hermeneuticii e plina de exegeti dogmatici. Scepticii veritabili pot fi numarati pe degetele unei singure miini. In interpretare, toti pot sa poata. Si nimeni nu poate sa nu poata. Nu exista semnificatii tainuite, pagini abstruse, vid semantic, intuneric. E absolut uimitor acest dogmatism al criticilor. In teologie, e o distinctie si o trufie sa fii agnostic si sa-ti recunosti, inca de la debutul discutiei, ignoranta. Fiinta lui Dumnezeu e dincolo de patrunderea mintii. Aici, nestiinta e o virtute glorificata. In hermeneutica, dimpotriva. A marturisi ca nu intuiesti o semnificatie, ca sensul precis al unei sintagme este cu neputinta de sesizat e ca si cum ti-ai recunoaste un viciu abominabil. Esenta divina se sustrage tuturor. In schimb, semnificatia unei scrieri e in vazul si la cheremul oricui. Asa sa fie oare?” (Valeriu Gherghel)