Ce ramane. William Faulkner si miterele tinutului Yoknapatawpha

       Mircea Mihaies identifica mecanismele literare prin care Faulkner, un autor devenit exponent al unui loc si al unei culturi anume, nostalgic dupa acea lume pierduta, neacomodat la valorile civilizatiei moderne, a reusit sa fie, vreme de citeva decenii, una dintre efigiile prozei moderniste si un stilist de o incontestabila originalitate. Studiul sau incearca sa determine complicata relatie a lui Faulkner cu modernitatea, avind in vedere faptul ca personajele sale sint indivizi din lumea rurala, cu un limbaj si un comportament caracteristice mediului respectiv, pe cind modernitatea e aproape prin excelenta nascuta din nevoile de exprimare ale civilizatiei urbane. Aceasta inadecvare structurala este doar una dintre enigmele scrisului faulknerian. Incepind prin a ne spune o poveste, Faulkner „ajunge sa ne confrunte cu un tratat despre insusirile – despre cedarile, caderile, esecurile si prabusirile lamentabile – ale fiintei umane”.

      „Regatul mitic al lui Faulkner e un tinut situat in partea de nord a statului Mississippi, la granita dintre dealurile nisipoase acoperite de pini golasi si pamintul negru din albia riurilor. In afara de vinzatori, mecanici si de angajatii care traiesc in Jefferson, capitala comitatului, toti ceilalti locuitori sint fermieri sau taietori de lemne. Pe linga cherestea, singurul lor produs e bumbacul pe care-l vind la piata din Memphis. Citiva dintre ei locuiesc in casele mari de pe plantatii, relicve ale unei epoci apuse, iar altii stau in case de ferma mari, din lemn. Insa cei mai multi sint chiriasi, ce vietuiesc in conditii cu nimic mai bune decit ale sclavilor de pe plantatiile dinaintea Razboiului Civil. Yoknapatawpha County – avindu-l pe William Faulkner drept «unic proprietar si stapin» – are o populatie de 15.611 persoane, raspindite pe o suprafata de 2.400 de mile patrate. Mi se pare adeseori ca fiecare casa ori cocioaba a fost descrisa in unul sau altul dintre romanele lui Faulkner si ca toti oamenii tinutului imaginar, negri sau albi, oraseni, fermieri si casnice, joaca roluri intr-o poveste ale carei intimplari sint legate intre ele.” (Robert Penn Warren)

     „Asa-zisele confuzii ale textului faulknerian se dizolva dupa citeva lecturi. De fapt, Faulkner nu poate fi citit, ci recitit. Nici una dintre carti nu poate fi inteleasa in mod satisfacator daca nu tii cont de celelalte scrieri ale autorului. Intr-adevar, totalitatea scrierilor lui Faulkner se misca impreuna, o povestire face referiri la alta, personajele evolueaza in timp si spatiu. Anumite povestiri si personaje devin mult mai expresive atunci cind intregul tinut Yoknapatawpha ni se dezvaluie privirii, in cercuri concentrice care se largesc dinspre tribunalul din Jefferson spre casele de pe plantatii si lanurile de bumbac si regiunea salbatica a Mosiei Francezului. Numai Charles Dickens si Balzac, dintre romancierii de dinaintea lui Faulkner, au creat o asemenea varietate de personaje.” (Jay Parini)