Eseu

        Volumul al treilea al operelor lui Jorge Luis Borges cuprinde eseurile, conferintele si studiile scriitorului argentinian, adevarate capodopere ale genului. Daca proza sa este de cele mai multe ori considerata drept „eseistica”, textele sale teoretice dobindesc, prin finete, ascutimea analizei si fantezia argumentatiei, aspectul unor adevarate piese literare. Eseurile, reunite si publicate in volume (Discutii, Noua eseuri dantesti, Biblioteca personala), s-au distins printr-un glas propriu inconfundabil si o critica personala, de autor, fundamental nonconformista.
       O alta caracteristica proprie eseisticii lui Borges este procedura dubitativa, tratarea subiectelor cu extrema delicatete, fara a decreta un adevar unic propriu. Unele eseuri trateaza subiecte ce vor deveni adevarate obsesii ale autorului in scrierile ulterioare: paradoxul lui Zenon din Eleea, cabala sau doctrinele gnosticilor.

Cuprins: Discutii (1932) • Alte investigari (1952) • Noua eseuri dantesti (1982) • Biblioteca personala. Prologuri (1988)