Mamelucul

      Sub privirile reci de piatra ale Sfinxului, însotind de veacuri misterioasele Piramide, luptau pe viata si pe moarte, învrajbiti si plini de ura, oameni care nu-si cunosteau obârsia comuna, ci numai Destinul, acela de a muri departe de stramosii lor, pe pamânturi straine si pe alte parti ale baricadei. Purtau, si unii si altii, acelasi nume: mameluci.
Cu sau fara voia lor, mamelucii au intrat în istorie, cu cele bune si cu altele mai putin bune, asa cum ne-o poate reaminti orice dictionar, nu neaparat enciclopedic.
Lectura romanului lui Condrate Tatarisvili ramâne nu numai placuta, incitanta, prin recunoscutul talent al autorului, dar si plina de învataminte pentru generatiile urmatoare care, de la evidenta distanta istorica si geografica, vor trebui sa descifreze, prin hatisurile tragediei, orizonturi mai bune si mai drepte. (Alexandru Calciu)