Rosu si negru

        „Romanul central al lui Stendhal poartă un titlu care ar putea simboliza oarecum tabla de şah a întregii sale opere   romaneşti. Desigur, el însuşi ne spune că prin Roşu şi Negru înţelege cariera militară şi cariera ecleziastică, jucându-şi fiecare rolul în destinul lui Julien Sorel. […] Prezenţa, gradul sau absenţa energiei, iată ce hotărăşte un destin. Jocul presupune o direcţie, sau un dedesubt, şi anume energia. Iată de ce Stendhal trebuia firesc să-şi găsească marele subiect şi marea operă în romanul energiei, Roşu şi Negru.” – ALBERT THIBAUDET

      „Pentru Julien Sorel, personajul principal din Roşu şi Negru, sensul existenţei se dovedeşte, în cele din urmă, a fi «goana după fericire», prin cultivarea eroică şi tragică a cunoaşterii de sine. Fericirea este iubirea în sfârşit cucerită, adică trăită şi înţeleasă totodată. […]

       Format sub influenţa «Secolului Luminilor», romantic şi realist în spiritul timpului său, Stendhal este şi unul dintre primii inventatori ai romanului modern.” – IRINA MAVRODIN