Arta de a avea intotdeauna dreptate

Stratagema I

Opinia adversarului trebuie extinsă peste limitele ei naturale, ea trebuie interpre tată cât se poate de general, într-un sens cât mai larg, ba chiar exagerată; opinia proprie trebuie luată, în schimb, în sensul cel mai precis, restrângând-o la limite cât se poate de strâmte: căci cu cât mai generală este o opinie, cu atât mai atacabilă este ea.

Stratagema a VIII-a

Adversarul trebuie înfuriat: căci astfel el nu mai este capabil să judece corect şi să profite de ascendentul pe care-l are, eventual, asupra noastră. Îl putem înfuria fiind pur şi simplu impertinenţi, sâcâindu-l şi fiind în chip vădit nedrepţi cu el.

Stratagema a XIV-a

O stratagemă impertinentă este să procla măm teza noastră ca fiind demonstrată - văzând că suita de întrebări puse adversarului a atras răspunsuri defavo rabile tezei -, în ciuda oricărei evidenţe, şi să tri umfăm pur şi simplu. Dacă adversarul este timid sau prostănac, iar noi înşine nu ducem lipsă de neobrăzare şi, în plus, avem şi o voce răsunătoare, atunci şansele de izbândă sunt mari.

Stratagema XXI

În cazul în care adversarul recurge la un argument superficial sau sofistic, pe care-l sesizăm de îndată, putem, desigur, să-l contracarăm arătând peni bilul şi superficialitatea argumentului; dar mai bine este să răspundem printr-un contraargument la fel de superficial şi sofistic, pentru a-l putea pune în încurcă tură. Căci nu adevărul e important, ci cine câştigă.