Tratamentul tulburării de anxietate generalizată

... Tom căuta asigurări în mod deschis (de exemplu, ducându-se excesiv la doctor) şi în secret (de exemplu, întrebând-o pe Zeesha cum şi-a petrecut ziua pentru a verifica dacă intrase în contact cu bărbaţi), fiind obişnuit să se asigure că îngrijorările sale nu sunt reale.
 
Totuşi, uşurarea sufletească era scurtă, iar încercarea de a se linişti îl împiedica pe Tom să afle că îşi putea controla independent îngrijorarea şi că aceasta nu era dăunătoare. încercarea de a se linişti a generat mai mulţi declanşatori de îngrijorare (de exemplu, apelurile telefonice frecvente şi afecţiunea nesinceră faţă de Zeesha au dus la certuri care au alimentat îndoielile lui Tom cu privire la stabilitatea căsniciei). în mod similar, observaţiile corporale şi vizitele repetate la medic l-au asigurat pe Tom că este foarte sensibil la senzaţii interne benigne, pe care ulterior le-a interpretat greşit ca fiind simptome de boală din cauza căutărilor lui frecvente pe internet.
Tom a încercat să-şi controleze şi gândurile. Şi-a eliminat îngrijorările din minte prin suprimarea gândurilor şi adesea şi-a înlocuit îngrijorările cu gânduri excesiv de pozitive (de exemplu, „nu mă simt deloc rău, aş putea alerga într-un maraton acum”), autocritică (de exemplu, „prostule, eşti aşa de ridicol că te îngrijorezi atât”) sau cu meditaţii (de exemplu, insistând asupra despărţirilor din trecut sau asupra perioadelor de boală).
 
Aceste strategii au exacerbat anxietatea lui Tom şi proasta lui dispoziţie şi ulterior i-au întărit credinţele negative despre îngrijorare (adică „îngrijorarea este incontrolabilă şi periculoasă”).
In cele din urmă, răspunsurile emoţionale ale lui Tom şi simpto-rnele lor fizice asociate erau deranjante şi generatoare de anxietate în sine întrucât îi consolidau temerile că nu este sănătos (îngrijorare de tip 1), că mariajul lui era în pericol şi că îngrijorările erau dăunătoare şi scăpate de sub control (îngrijorare de tip 2). Cu toate acestea, ca modalitate de a face faţă acestor experienţe aversive, Tom a revenit la îngrijorare.
Formularea intoleranţei la incertitudine
Următoarea formulare este bazată pe Modelul intoleranţei la incertitudine al TAG (Dugas şi colab., 1998, 2005), care este ilustrat în figura 5. 3. Elementul central al acestei teorii este o predilecţie cognitivă specifică, intoleranţa la incertitudine, despre care se crede că determină indivizii să interpreteze anumite situaţii ca negative, incorecte şi ameninţătoare (adică au urmări nocive), iar ulterior, drept răspuns, să devină deprimaţi şi evazivi. Jenny este un alt vechi pacient. Ea avea o mulţime de credinţe asociate cu intoleranţa la incertitudine, care influenţau toate aspectele formulării ei...
 
CUPRINS:
 
Lista figurilor    
Lista tabelelor si a formularelor  
Prefaţă    
Capitolul 1. Tulburarea de anxietate generalizată în DSM-5: produsul unei ştiinţe imperfecte  
Introducere    
Crearea unui sistem de clasificare psihiatrică util şi de încredere   
Stabilirea unui echilibru între tradiţie şi validitate    
Conceperea unei clasificări valide, dar care să reziste stereotipurilor din media    24
Concluzii    
Intrebări pentru studii viitoare   
 
Capitolul 2. Indicatori de evaluare a tulburării de anxietate generalizată  
Introducere  
Interviuri structurate pentru diagnosticare
Indicatori ai simptomelor   
 
Capitolul 3. Eficienţa tratamentului   
Tratamente farmacologice    
Tratamente psihologice   
Intrebări pentru studii viitoare   
 
Capitolul 4. Paşii următori pentru creşterea eficienţei tratamentului   
Introducere   
Modele contemporane ale tulburării de anxietate generalizată  
Eficienţa tratamentului bazat pe modele contemporane
Interacţiunea dintre caracteristicile pacientului
şi metoda de tratament   
Intrebări pentru studii viitoare   
Capitolul 5. Ghiduri clinice pentru tratament  
Ghidul medicului   
Ghidul clinicianului   
Rezumat  
Capitolul 6. Manualul de tratament al pacientului     
Secţiunea 1. înţelegerea tulburării de anxietate generalizată    
Secţiunea 2. înţelegerea a ceea ce îţi întreţine îngrijorările     
Secţiunea 3. Gestionarea simptomelor fizice   
Secţiunea 4. Gestionarea simptomelor mintale  
Secţiunea 5. Competenţe avansate de gestionare a gândurilor care generează îngrijorare    
Secţiunea 6. Gestionarea comportamentelor care afectează îngrijorarea    
Secţiunea 7. Competenţe avansate de înfruntare a temerilor     
Secţiunea 8. Cum să ne adunăm şi să ne fie bine pe termen lung 
Formulare pentru pacienţi  
Exerciţii de relaxare musculară progresivă    
Găseşte răspunsuri la întrebări frecvente    
Bibliografie    
Index