La inceput a fost dragostea: frumusetea intalnind frumusete. O poveste oarecare, cu o fata indragostita de un scriitor casatorit. Apoi, cand frumusetea se transforma in intristare, dragostea nu mai e ca oricare alta: devine carte, devine tablou. Romanul frumusetii si tristetii lui se numeşte O fata de saisprezece ani. Tabloul ei se numeste Suirea la cer a unui copil. Cand tanara de saisprezece ani ajunge o pictorita cunoscuta, de patruzeci de ani, are loc revederea: tristetea intalnind tristete, in zvonul clopotelor de Anul Nou. Atunci apare, de langa ea, o fata razbunatoare, poate trista sau poate doar frumoasa, care schimba povestea. La sfarsit, dragostea s-a transformat pe neobservate din frumusete care intristeaza in tristete care infrumuseteaza. De aici stralucirea lacrimilor din ultima fraza.
Yasunari Kawabata s-a nascut la Osaka, in 1899. In 1924 a absolvit Universitatea Imperiala din Tokio. A debutat in 1925, si doi ani mai tarziu a devenit cunoscut prin nuvela Izu no odoriko (Dansatoarea din Izu), iar in 1948 si-a castigat definitiv notorietatea cu romanul Yukiguni (Tara zapezilor).
Este primul scriitor japonez care primeste Premiul Nobel, motivatia juriului fiind "maiestria lui literara, care exprima cu mare sensibilitate esenta spiritului japonez". S-a sinucis in aprilie 1972, la doi ani dupa moartea prietenului sau, scriitorul Yukio Mishima. Printre cele mai cunoscute carti ale sale se numara Meijin (Maestrul de go, 1954), Sembazuru (1952, O mie de cocori), Yama no oto (1954, Vuietul muntelui), Koto (1962) si Utsukushisa to kanashimi to (1964, Frumusete si intristare).
Scrie un review
Review-ul a fost trimis cu succes.