Matusa Julia si condeierul

Mătuşi care vor ficţiune, dar nu citesc literatură. Condeieri care nu scriu cărţi, dar produc ficţiune în cantităţi uriaşe. Iată o lume de mătuşi şi de condeieri, aparent într-un echilibru între cerere şi ofertă. Înainte de apariţia televiziunii în Peru, teatrul radiofonic - urmaşul romanului-foileton din gazetele secolului al XIX-lea - asigura bunul mers al acelei lumi. Radionovelele unui scenarist de geniu, la nivel popular, difuzate de Radio Central manipulează nevoia de onoare şi iubire a publicului din capitala peruviană, Lima. La Radio Panamericana, un tânăr redactor de ştiri temperează gustul pentru catastrofe al colaboratorului său şi se îndrăgosteşte de o mătuşă prin alianţă, Julia. El are 18 ani, e student la Drept şi scrie scenarii care ajung la coş. Ea are 32 de ani, e boliviană şi proaspăt divorţată. Pe măsură ce avalanşa radionovelelor scapă de sub controlul fanaticului condeier, viaţa tânărului Mario şi cea a mătuşii sale Julia scapă de sub controlul familiei. Cu un umor la fel de năvalnic, Vargas Llosa îşi transferă elemente autobiografice ale relaţiei cu propria sa mătuşă, Julia Urquidi Illanes, într-un roman sa­vuros şi năvalnic, lipsit de prejudecăţi inutile.

MARIO VARGAS LLOSA s-a născut în 1936 la Arequipa, în Peru, şi a copilărit în Bolivia împreună cu mama şi bunicii materni, închipuindu-şi că tatăl lui murise şi că fusese un erou. În realitate, la cinci luni după căsă-torie, acesta îşi părăsise soţia însărcinată şi avea să-şi revadă fiul abia zece ani mai târziu, când Mario se va întoarce în Peru.