Villa Margareta

Cind Doina Jela se hotaraste sa scrie un „jurnal de lasare la vatra”, in haosul si agitatia din redactia editurii unde lucreaza isi face aparitia Rafael, o veche cunostinta a ei, si ii lasa un manuscris misterios in vederea publicarii. Din acest moment, pe masura ce il citeste pentru a-i face un referat, paginile din jurnalul ei se impletesc cu cele din manuscrisul lui Relu-Rafaelu, iar ceea ce era initial o obligatie, personala si de serviciu deopotriva, devine o veritabila provocare pe masura ce descopera ca personajele sint reale si, mai mult, ca le cunoaste. Vlad Cernescu, Letitia, Ioana, Valeria si Rafael sint adusi laolalta de repartitia ca profesori la un liceu dintr-o comuna de pe malul Dunarii, nu cu mult timp inainte de revolutie. Povestile lor se intretaie, legaturi nebanuite ies la iveala, iar micile istorii personale se prelungesc pina in prezent si compun istoria mare a ultimului sfert de veac, avind in centru Villa Margareta, un loc al pasiunii inflacarate, dar si al marilor dezamagiri. In romanul Doinei Jela fictiunea si realitatea se contopesc intr-o poveste emotionanta si tulburatoare.