Falsul Don Quijote de la Mancha. Continuare apocrifa a lui Don Quijote de la Mancha I, de Miguel Cervantes

       La Editura Paralela 45, în colecţia “Capodopere ale literaturii universale”, a apărut volumul “Falsul Don Quijote de la Mancha. Continuarea apocrifă a lui Don Quijote de la Mancha de Miguel de Cervantes” de Alonso Fernandez de Avellaneda, în traducerea din limba spaniolă a lui Sorin Mărculescu. Traducerea de către un singur traducător a ediţiei Miguel de Cervantes, “Opere narative complete”, Editura Paralela 45: vol. 1 “Galateea”; vol. 2/I şi 2/II “Don Quijote de la Mancha”; vol. 3 “Nuvele exemplare”; vol. 4 “Muncile lui Persiles şi ale Sigismundei.”, precum şi “Falsul don Quijote de la Mancha” de Alonso Fernández de Avellaneda, reprezintă o întreprindere unică pe mapamond.

       Acum 400 de ani, în 1614, în timp ce Miguel de Cervantes lucra la partea a II-a a lui “Don Quijote de la Mancha”, a apărut, în împrejurări obscure, o continuare frauduloasă şi răuvoitoare, semnată cu un pseudonim nici astăzi descifrat, Alonso Fernandez de Avellaneda. În primăvara anului 1615 vede, în replică, lumina tiparului şi adevărata parte a II-a a lui “Don Quijote”.

       Se deschide astfel un pasionant, unic poate, capitol de istorie literară. Cervantes, care avea să moară un an mai târziu (22 aprilie 1615), nu şi-a putut apăra creaţia decât cu arma geniului său. A “fagocitat” continuarea apocrifă, nu lipsită de calităţi literare, şi şi-a subsumat-o pentru eternitate. Falsul Don Quijote poate fi citit cu delectare, dar numai în umbra modelului autentic. În plus, continuarea apocrifă reprezintă primul şi cel mai bogat document privind receptarea veritabilului Don Quijote în secolul al XVII-lea spaniol.