Laureată a Premiului Femina, „Dragoste neagră" este
cronica unei pasiuni devoratoare, mai exact descrierea minuţioasă a
sentimentelor pe care un bărbat le resimte faţă de iubita sa, o metisă
cu ochii negri şi trupul de foc. Adoraţia şi dragostea pentru această
femeie ating paroxismul şi furia, dar, în mod paradoxal, sporesc
atracţia şi supunerea bărbatului. Măcinat de dorinţa de a se elibera,
de a întoarce spatele acestei femei rebele şi înnebunitoare, eroul nu
reuşeşte decât să se prindă şi mai mult în lanţul sentimentelor...
„Am
perceput aceste lucruri destul de confuz, ocupat cum eram să-i privesc
chipul, minunatele bucle, ochii de un negru care bătea în cafeniu,
arzători, aş spune chiar imperioşi, buzele de metisă, mai fine decât
ale unei negrese, dinţii impecabili... talia de o subţirime
excepţională, şoldurile frumoase... Sexul ei era magnific, în acelaşi
timp ferm şi moale, nici strâmt, nici flasc, avea elasticitatea roză a
calamarilor şi prospeţimea uşor umedă a garoafelor."
Dominique Noguez
„Confesiune
intimă şi meditaţie filosofică deopotrivă... Dincolo de naivitatea
jucată, discursul lui Noguez este deopotrivă subtil şi pervers". -- Chronic'art
Doctor în litere şi filosofie, Dominique Noguez
a renunţat la cariera de profesor universitar la Montreal şi Paris,
pentru a deveni scriitor. A publicat peste 30 de cărţi, începând din
1977, printre care o poveste pasionantă a vieţii lui Marguerite Duras,
al cărei prieten intim a fost. A scris şi: „Lénine, Dada", „Sémiologie
du parapluie", „Tombeau pour la littérature", „L'Embaumeur", „Vingt
choses qui nous rendent la vie infernale" etc. A fost recompensat cu
Prix Roger-Nimier în 1995, Prix Femina în 1997, Grand Prix de l'Humour Noir în 1999.