Despre economie, cu si fara formule

Deși pare întotdeauna la îndemână, înţelepciunea din proverbe și zicători are un mare dușman în conjuncturile imediate. Contrar așteptărilor, în momentele de răscruce, cum este și criza economică actuală, oamenii nu apelează la înţelepciune. În timpul crizelor este multă confuzie și incertitudine, iar credinţele și teoriile urmate înainte de criză sunt găsite vinovate și repudiate, iar înţelepciunea este uitată.
Lucian Croitoru

Lucian Croitoru, doctor în economie, este profesor de macroeconomie internaţională la Academia de Studii Economice din Bucureşti. 
A fost consultant pentru diverse instituţii româneşti, precum Departamentul pentru 
Reformă Economică al Guvernului şi Ministerul de Finanţe. Vreme de patru ani, a fost reprezentantul României la FMI (Washington).
În 2009, a fost nominalizat candidat la funcţia de prim-ministru. Începând din iulie 2007, este consilier pe probleme de politică monetară al guvernatorului BNR, funcţie pe care a mai îndeplinit-o între octombrie 1998 şi august 2003.
De aproape zece ani, de când recesiunea a lovit și economia românească, mii și mii de texte cu subiect economic au ajuns la cunoștinţa marelui public. Multe având la bază o metodă de analiză bazată pe… metafore, și nu pe cifre. Cu atât mai puţin pe expresii matematice, adică pe acele reprezentări care le oferă specialiștilor chei de decriptare a subtilelor raporturi dintre politicile monetare, politicile fiscale, pe de o parte, și măsurile de austeritate și decizia politică, pe de altă parte. Dar această carte, în pofida formulelor, nu se adresează în exclusivitate specialiștilor, ceea ce o face deosebită. Paginile de analiză și de reflecţie economică și filozofică, marcate adesea de obstinaţia de a demonstra că oamenii sunt liberi cu adevărat dacă se bucură și de libertate economică și că prosperitatea este efectul libertăţii pieţelor financiare – iar acestea sunt doar două ­dintre crezurile ireductibile ale autorului –, se adresează în egală măsură și celor care, neavând nonșalanţa formulelor matematice, au nonșalanţa ideilor.