Baiatul flamingo

Oamenii cei mai neobişnuiţi sunt cei care salvează lumea.

Un nou roman de referință al scriitorului Michael Morpurgo, plasat în peisajul unic al ținutului Camargue din sudul Franței, pe fundalul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Lorenzo, un băiat autist, își duce viața alături de părinții lui și de flamingii care trăiesc în împrejurimi. Deși nu înțelege multe lucruri, știe să vindece animalele. Adoră rutina și muzica și în fiecare săptămână se duce cu mama la târg, să dea o tură călare pe căluțul caruselului din oraș.

Dar, într-o bună zi, sosesc naziștii cu armele lor și preiau controlul asupra orașului. Un soldat împușcă și rănește grav un flamingo. Ba mai rău, îndrăgitul carusel este distrus. Universul acestui băiat vulnerabil se năruie cât ai clipi.

Printre naziști există însă un personaj amabil, un militar, el însuși tată, profesor de meserie. Vor reuși oare Lorenzo și Caporalul să îndrepte împreună răul făcut asupra vieții lor și asupra întregului oraș?

„În ziua aceea, când a ieșit din șopron, Lorenzo și-a întins aripile și a alergat prin curte, în lumina soarelui, țipând fericit. Apoi a venit la mine, mi-a ridicat brațele, le-a întins larg și le-a mișcat în sus și în jos. Îmi făcea aripi din ele. Am știut îndată ce vrea să fac. Deveneam și eu un flamingo, cu aripile întinse ca ale lui, țipând și zburând la fel ca el. Nu ne jucam, nici nu ne prefăceam. Eram și eu un flamingo. Alergam ca un flamingo. M-am ridicat și am zburat după Lorenzo.

— Zboară, flamingo, zboară…!“