Memoriile unui urs polar

Autoarea bestsellerului Ultimii copii din Tokio

Roman distins cu Premiul Noma

Traducere din limba germana de Monica Tamas

Romanul lui Yoko Tawada porneste de la un fapt real: nasterea si cresterea in captivitate, la gradina zoologica din Berlin, a unui pui de urs polar numit Knut. Memoriile unui urs polar nu este insa o biografie, ci un roman veritabil, unde viata reala a ursuletului Knut este doar un pretext pentru o serie de povesti ce aluneca sistematic in fantastic, in suprarealism, in parabolic. Cartea contine trei parti distincte, dar legate intre ele. Cea dintai este povestea bunicii lui Knut, o ursoaica polara din Uniunea Sovietica, ce scrie o autobiografie de succes, apoi pleaca in exil in Germania de Vest si in Canada, ajungand in cele din urma in RDG. A doua, o relatare din perspectiva umana a unei dresoare de circ, este povestea Toscai, mama lui Knut, o ursoaica artista, iar ultima parte prezinta viata tulburata a ursuletului, povestita din propria perspectiva. Fantasticul, absurdul, parabolicul ce infuzeaza textul sunt instrumentele imaginatiei dezlantuite ale autoarei si, inserate in ansamblul istorisirilor cu ursi polari si oameni, constituie farmecul profund al romanului. Implicand permanent o subtila, dar taioasa critica sociala – atat a comunismului, cat si a capitalismului –, Memoriile unui urs polar exploreaza istoria recenta ca sa vorbeasca despre umanitate, despre iubirea fara granite, despre absurdul si farmecul existentei.

„Aceasta carte este una despre iubire in absenta limbajului. Tosca si dresoarea Barbara, ursoaica si fiinta umana, nu au o limba comuna, asa ca nu pot decat sa se viziteze una pe alta in vis. Oricine a aspirat vreodata la o iubire inaccesibila intelege perfect autenticitatea emotionala a acestui tip de comuniune. Visele materializeaza imposibilul... Limbajul poate fi compus integral din farame si cioburi, dar undeva o sa existe intotdeauna o intindere de zapada alba, imaculata, unde nu s-a intamplat nimic si nimeni n-a lasat nici o urma, o intindere la fel de curata ca o foaie alba, neintinata de cuvinte.” (The Village Voice)

„Memoriile unui urs polar completeaza genul, din pacate prea putin explorat, al povestilor populate de animale vorbitoare cu un exemplar nu numai deosebit de original si plin de umor, dar si nostalgic.” (Frankfurter Rundschau)

„Memoriile unui urs polar este un studiu asupra estomparii granitelor: a celor dintre om si animal, dintre o persoana (sau creatura) si alta, dintre iubire si exploatare... O incantatoare stranietate vibreaza in acest roman. Iata ce soi de animale suntem. Iata cum cautam iubirea, sensul, forma noastra adevarata.” (The New York Times)