Banda motanului

 Dragi prieteni rozatori,
   Aici, in Soricezia, pe Insula Soarecilor, toate cartile mele sunt bestselleruri! Dar cum, nu le cunoasteti? Sunt povesti amuzante, mai fragede ca mozarella, mai gustoase ca branza... povesti cu mustati, desigur, pe cuvantul lui Geronimo Stilton!
 
    Fragment din povestire:
 
    „A doua zi dimineata ne-am prezentat la licitatia in SCOPURI CARITABILE, la vila lui Rascas-Julit. Am hotarat sa facem un tur prin sala ca sa aruncam un OCHI la tablourile scoase la licitatie.
    - Pssst, uitati-va cu atentie, a soptit Bagaciosul. Daca vedeti ceva ciudat, anuntati-ma IMEDIAT!
    Ne-am oprit in fata unui tablou si eu l-am intrebat:
    - Nu-ti spun nimic aceste tablouri?
    - Ei bine, da... norii aceia imi amintesc de o spuma de bananute, muntii de o prajitura cu bananute... 
    - Ei! a baiguit Benjamin. Uitati-va jos, in dreapta... nu vedeti nimic ClUDAT?
    - Esti mare, Benjamin! a exclamat Pandora.
    - SIGUR CA DA! a exclamat si Bagaciosul.
    Mie nu-mi pica deloc fisa.
    - De fapt... aaa... eu nu vad nimic... Apoi brusc, am priceput: SIGUR CA DA!!!
 
    INDICIUL 4
    CE A VAZUT BENJAMIN IN TABLOU?
 
    Literele negre
    In semnatura era o litera neagra! Una dintre cele mentionate in anagrama! Acum trebuia sa gasim si altele!
    Bagaciosul s-a intors spre mine:
    - Stiltonino, hai sa cautam in CATALOGUL expozitiei acele tablouri cu o litera neagra in semnatura alba si apoi sa le cumparam pe toate! 
    A fost foarte usor sa gasim tablourile cu litere negre: erau 5 cu totul!
    - Acum nu mai trebuie decat sa cumparam aceste tablouri ca sa DESCOPERIM ce vrea sa spuna misteriosul autor al biletului! a zis Patty.”