"Domnisoara Christina ramasese foarte aproape de el, cu sanii goi, cu parul despletit, asteptandu-l. "Egor, ma umilesti!" ii auzi el gandurile. Stinge lampa, apropie-te!". Egor incerca zadarnic sa se impotriveasca. Simtea in creier porunca domnisoarei Christina, simtea in sange chemarile ei otravite. "Daca ma saruta, sunt pierdut", gandi el. Dar simtea in acelasi timp cum il cuprinde delirul, cum doreste carnea aceea atat de vie si atat de salbateca in tresaririle ei. Trupul domnisoarei Christina il astepta atat de infometat, incat Egor se clatina ametit, indreptandu-se catre pat. Simtea cu o draceasca luciditate cum se pierde, cum il ineaca greata si voluptatea. Inca un pas, inca un pas...
In fata lui, in fata buzelor lui, se deschidea gura Christinei. Cand se apropiase atat de mult? Intinse bratele si cuprinse umerii de zapada ai fetei. Carnea era atat de rece si atat de fierbinte in acelasi timp, incat Egor se prabusi in pat; era peste putinta de indurat focul acela neasemuit cu nici o flacara, senzatia aceea ca apuca in maini ceva cu neputinta de apucat...Simti deodata gura Christinei cautandu-i buzele. Gura ei era atat de fierbinte, incat Egor nu simti, in acea dintai clipa, decat o coplesitoare durere in tot trupul. Apoi, dulceata otravita i se prelinse in sange. Nu se mai putea impotrivi. Rasuflarea lui trecu in rasuflarea Christinei si buzele lui se lasara supte, incendiate de gura ei, dulce ca o boala neinchipuita. Dezmierdatea era atat de salbatica, incat Egor lacrama, si simti cum i se despart oasele testei, cum i se moaie oasele si carnea toata i se infiora intr-un spasm suprem.
Christina isi ridica fruntea si-l privi printre gene. "Ce frumos esti tu, Egor!"...Il mangaie, ii apropie incet obrazul de sanii ei mici si tremuratori. Lui Egor i se paru ca aude de undeva un glas surd, melodios, recitand aproape de ureche ..."
Scrie un review
Review-ul a fost trimis cu succes.