Celibatarii reprezinta o fresca realista si necrutatoare a unei societati in declin. Unul dintre primele romane ale lui Henry de Montherlant, Celibatarii , descrie moravurile fetelor batrane si ale celibatarilor din Parisul anilor 1920. Inca de la inceputul romanului, cei doi celibatari, domnul de Coetquidan si nepotul sau, Leon de Coantre, se confrunta cu moartea mamei celui din urma, doamna de Coantre, care toata viata si-a asumat rolul de protectoare a celor doi. Pe patul de moarte, ea il roaga pe fiul ei sa aiba grija mereu de unchiul lui. Dupa moartea mamei, Leon isi da seama ca averea pe care trebuia sa o mosteneasca nu reprezinta altceva decat niste datorii si este nevoit sa paraseasca, impreuna cu unchiul Elie, casa parinteasca. Incepand din acest moment, cei doi vor fi nevoiti sa infrunte multe greutati (financiare, afective etc.) pentru a supravietui.
