Corabie fara panze si carma are un mai apasat caracter liric-meditativ. Sunt evocari ale Clujului vechi, unde a copilarit Adrian Granescu, reconstituiri din cutele memoriei afective, ale unor strazi, cladiri prestigioase, figuri carismatice. Este vorba, mai ales, despre preotul Ionel, unchiul autorului, apoi despre imaginea patriarhala a tatalui, despre desfatarile curate ale lecturilor, despre calatoria teleportata , care incepe in Biroul parohial , un fel de spatiu miraculos, sustras timpului. Cartea este rodul unei iubiri a Transilvaniei preotilor si a oamenilor simpli, a vechimii si temeiniciei acestora.
_92e23e55-455x700-70.jpg)
