Momentul de jubilatie care a insotit aparitia si lansarea primului numar din aceasta noua serie a revistei Tomis a trecut cat ai zice peste - daca tot a fost un peste cu tuse suprarealiste metafora vizuala aleasa de colegul nostru, pictorul si graficianul Vasile Filip, pentru a ilustra coperta numarului inaugural. Intentionat sau nu (e intotdeauna misterios la artisti cum se petrec astfel de intalniri si dialoguri, ce anume le provoaca sau mijloceste), imaginea aceasta a facut legatura, la distanta de optsprezece ani, cu distrihul poetei Adela Greceanu, care isi deschidea Volumul intitulat Intelegerea drept in inima cu versurile: "Pasarea zboara intr-o pasare mare, / Pestele inoata intr-un peste imens."
Si poate ca despre asta e vorba in primul rand, daca incercam sa raspundem la intrebarea, de altfel legitima la ce mai foloseste si cui se adreseaza azi o revista de cultura care iese pe hartie (cu toate ca este la fel de fasneata si in mediul online): despre legaturile semnificative, despre inmanuncherile de idei si experiente manoase pe care un astfel de proiect publicist le poate realiza, despre fluxuri creative si spiritul critic in actiune. "Momentul fast" despre care scria in editorialul de luna trecuta Bogdan Papacostea nu trebuie pierdut sau lasat sa lancezeasca.