E ora noua. Primele batai ale pendulei nu le-am auzit distinct, vreau sa spun ca nu le numarasem. Dar imediat ce m-am hotarat sa le numar, mi-am dat seama ca deja fusesera trei, si am putut sa numar patru,cinci etc. Am inteles ca am putut spune patru, si s-o astept pe a cincea, pentru ca au fost unu, doi si trei si, intr-un fel, stiam asta. Daca a patra bataie ar fi fost prima de care aveam cunostinta, as fi crezut ca e ora sase. Cred ca viata noastra asa merge, numai daca rechemi in minute trecutul poti sa anticipezi ceea ce va veni. Eu nu pot sa numar bataile vietile mele, pentru ca nu stiu cate au fost inainte...
