Volum aparut cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe al Germaniei in baza unei decizii emise de Parlamentul German. Sint trei secole de cind primii germani au fost colonizati in Banat, prezenta lor jucind un rol important in regiune atit din punct de vedere economic, cit si politic si cultural. Intr-o a doua editie revazuta si considerabil adaugita, volumul coordonat de Smaranda Vultur reuneste interviuri autobiografice si studii antropologice despre minoritatea germana din Banat, care creioneaza imaginea de ieri si de azi a unei etnii, precum si repere importante ale istoriei sale sociale. Prin interviurile de tip povestea vietii sint prezentate destine individuale, obiceiuri, traditii, locurile ramase in memoria etnicilor germani, precum si odiseea celor deportati in URSS in 1945 si in Baragan in 1951. Marturiile celor care au traversat perioada de nazificare, razboiul, care au pierdut prin expropriere sau colectivizare accesul la transmiterea bunurilor, au cunoscut la o virsta extrem de frageda deportarile, separarea de familie si munca epuizanta sint mai dramatice, mai incarcate de emotii atunci cind cei care relateaza nu au cistigat prin trecerea timpului o anume detasare si distantare analitica. Sint - in cazul deportatilor in URSS mai ales (jumatate dintre interviuri fiind cu unii dintre ei) - adevarate povesti de supravietuire, fara tonalitati eroizante, care le-ar face mai putin credibile. Descrierile conditiilor din lagar sint uneori cinematografice, apropiindu-se prin detalii de puterea de impact a unui text literar, pe principiul ca realitatea, in conditii extreme, concureaza fictiunea. (Smaranda Vultur)