Children's Voice (nota traducătorului: din limba engleză – Vocea copiilor) a publicat articolul meu „Zece lucruri pe care orice copil cu autism își dorește să le știi”. În 2004, nu aș fi putut să-mi imaginez reacția cu care a fost întâmpinat.
Cititorii mi-au scris, unul după altul, că acest text ar trebui să devină lectură obligatorie pentru toți lucrătorii din servicii sociale, pentru profesori, terapeuți și pentru rudele copiilor cu autism. „Exact ce ar spune fiica mea dacă ar putea să o facă”, a scris o mamă. „Exprimă înțelepciune prin fiecare cuvânt și prin fiecare propoziție”, a spus un alt cititor.
Articolul s-a plimbat de pe un website pe altul, călătorind în jurul lumii, traversând fiecare continent (mai puțin Antarctica). Volumul uriaș de interes și diversitatea grupurilor care l-au considerat important m-au făcut să mă simt copleșită de emoții.
Era vorba despre sute de grupuri de persoane cu autism și Asperger, dar și despre grupuri de sprijin pentru oboseală cronică, obezitate, câini însoțitori, tulburări alimentare, părinți ai căror copii fac școala acasă, educatori din școlile religioase, cercuri de croșetat, vânzători de alimente.
„Simt cu tărie că mesajul tău acoperă multe nevoi speciale”, mi-a scris un lucrător social din Midwestul american...

