Urma

Urma nu este cartea unui poet convertit la proza, ci e un roman scris dupa toate regulile genului. Subiectul e provocator: in inchisoarea de la Aiud, in anii ’60, apar urme suspecte pe zapada dintre pavilioanele intesate cu „politici”. Se declanseaza o ancheta. Marturiile sint halucinante: sotia unui detinut – desigur, e vrajitoare – isi poseda cu patima sotul, noaptea, in celula, calugarul Daniil, mort cu un an in urma, si Maica Domnului vin sa aline suferintele „banditilor”. Ancheta se impotmoleste, amenintarile curg de la Centru. Trebuie gasit vinovatul si cum cazul depaseste granitele realitatii, acesta nu poate fi decit magicianul care preface apa in vodca, descuie orice usa, smulge cu puterea gindului hainele gardienilor: detinutul Gurii Lovin. Din acest moment, lucrurile scapa de sub control, comandantul isi pierde mintile, iar finalul devine un nou inceput.

„Am scris Urma dintr-o respiratie, in trei, patru saptamini, dupa ce am purtat in minte subiectul vreo doi ani. E o poveste care intra in intimitatea teribilei inchisori de la Aiud, in anul 1960, un an de virf al torturii din perioada comunista. Paradoxal, drama aluneca in comedie, risul amar incearca sa exorcizeze acea lume demonizata.” (Adrian Alui Gheorghe)