Linistea mormantului

«Trebuie să admit că pe vremea când locuiam în România, înainte să încep să călătoresc foarte mult, nu ştiam mai nimic despre Islanda, iar despre literatura islandeză, ştiam încă şi mai puţin. Atunci când am citit o carte de dialoguri cu Jorge Luis Borges, am văzut că el menţiona tradiţia literară a Islandei cu un respect pe care eu l-aş fi crezut rezervat numai tradiţiei clasice greco-latine. Primul meu gând a fost că un asemenea interes cultural ar putea indica o excentricitate a unui scriitor celebru. Adevărul era că din marea literatură a Islandei nu s-a tradus decât foarte puţin în română şi că eu, ca simplu cititor, nu eram deloc informat. Mulţi ani mai târziu am învăţat să apreciez tradiţia literară a Islandei şi să renunţ la prejudecata pe care mi-ar fi putut-o sugera datele demografice, şi anume că o ţară a cărei populaţie e egală numeric cu cea a Clujului n-ar avea mare lucru de oferit. De fapt, aici e un paradox: nu cunosc niciun alt caz al unei ţări cu o populaţie atât de mică şi care să dăruiască literaturii universale opere de o comparabilă calitate.»
Bogdan Suceavă

«Liniştea mormântului e cel mai bun roman poliţist pe care l-am citit vreodată.» Bogdan Suceavă

               TRECUTUL NU POATE FI EVITAT: CU CÂT ESTE MAI ADÂNC ÎNGROPAT, CU ATÂT MAI PUTERNIC VA IEŞI LA SUPRAFAŢĂ ÎN CELE MAI NEAŞTEPTATE MOMENTE

               În apropiere de Reykjavík este descoperit un cadavru. Se pare că a fost îngropat acolo cu multă vreme în urmă. O echipă de arheologi încearcă să-l scoată la suprafaţă. Între timp, inspectorul Erlendur şi colegii săi mai tineri, Sigurdur Óli şi Elínborg, încep să ancheteze crima comisă cu peste cincizeci de ani în urmă. Cadavrul poate avea legătură cu perioada celui de-al Doilea Război Mondial, când în zonă s-a aflat o bază militară britanică şi apoi una americană, dar, în acelaşi timp, ne poate trimite cu gândul la nişte rămăşiţe pământeşti de pe vremea vikingilor. La rândul lui, Erlendur se confruntă cu o situaţie-limită în propria familie: fiica sa dependentă de droguri se află în comă şi are nevoie disperată de ajutorul lui. Fără îndoială, cel mai interesant personaj al acestei serii de romane este Erlendur Sveinsson, investigatorul dotat cu un spirit cartezian şi o logică impecabilă, în spatele cărora simţim empatie şi înţelepciune.        
                O intrigă poliţistă, un roman ce scoate la iveală o Islandă aflată în curs de modernizare, dar bântuită încă de spiritul superstiţiilor şi de claustrarea într-un mediu patriarhal.

«Indridason umple golul care ţi-a rămas după ce ai terminat de citit romanele lui Stieg Larsson.» USA Today

«Cu noua sa carte, Arnaldur Indridason face din Islanda destinaţia favorită a pasionaţ ilor de romane poliţiste. Liniştea mormântului ne transpune din nou în lumea inspectorului de poliţie Erlendur Sveinsson, bântuit de victimele uitate ale unor crime nerezolvate. Graţie talentului de povestitor al scriitorului islandez, romanul poliţist este ridicat la rang de artă.» The New York Times

«Categoric, Indridason a intrat în plutonul de frunte al autorilor scandinavi de literatură poliţistă.» Booklist

Arnaldur Indridason s-a născut în 1961 la Reykjavík. A lucrat mulţi ani ca jurnalist şi critic de film în Islanda. Oraşul Borcanelor, primul său roman, a câştigat Nordic Crime Novel Award. De aceeaşi recunoaştere s-a bucurat şi al doilea roman al său, Liniştea mormântului, premiat cu prestigiosul CWA Gold Dagger Award. Ambele cărţi fac parte dintr-o serie de 10 romane care îl au ca personaj principal pe detectivul Erlendur.
Seria Erlendur este publicată în peste 26 de ţări.