Melcul pe povarnis este considerat in mod unanim de critica si de public drept cel mai bun roman al fratilor Strugatki. Popularitatea sa a crescut si mai mult in urma acuzatiilor aduse regizorului James Cameron, creatorul Avatarului, de catre fanii celor doi scriitori rusi, ca s-ar fi inspirat din aceasta scriere in realizarea blockbusterului sau. Insa cele doua creatii n-au nimic in comun, in afara unei asemanari de decor, dupa cum a aratat chiar Boris Strugatki intr-un interviu recent si dupa cum vor putea descoperi cititorii insisi inca de la primele pagini: nimic din optimismul si rezolvarile factice ale productiilor hollywoodiene nu se gaseste in acest roman. Ba dimpotriva: scris in 1965, adica in perioada imediat urmatoare asa-numitului dezghet , perioada in care autoritatile sovietice revenisera la practici staliniste, romanul este marcat de un pesimism adanc in ce priveste soarta speciei umane. Dar nu si de fatalism, caci nota in care se incheie romanul este una ce lasa o scanteie de speranta, mica, dar totusi o speranta. Melcul pe povarnis se afla la prima transpunere in limba romana, in versiunea excelentului traducator Valerian Stoicescu, semnatar si al altor traduceri remarcabile din opera fratilor Strugatki, si este urmata de o postfata a scriitorului Liviu Radu, un bun cunoscator al fenomenului science-fiction.