Capcaunii anonimi

          "Atunci Marylène facu semnul cabalistic: un deget în gura urmat de un plescait din limba în timp ce mâna stânga mângâie stomacul si buzele murmura: mm, mm. Semnul de recunoastere, parola! Asta nu putea sa însemne decât un singur lucru: Marylène era capcauna! Lui Balthus nu-i venea sa creada. Ea confirma cu ochi stralucitori, întredeschise buzele dezvelind niste colti de fildes ascutiti ca lama. Întelese de ce fusese atât de tulburat vazându-i fotografia. Nemaiputând de bucurie i se arunca în brate. Achita nota de plata si se grabi sa o duca în Montmartre în ascunzatoarea lui. Diavolita se descurca de minune si se dovedi pe masura iubitului ei: într-o clipita înfuleca doi glumeti, nelasând din ei decât câteva oase. Nebun de dragoste, Balthus îsi imagina deja ce pereche vor face împreuna. Despre ei se va spune mai târziu: Si traira fericiti si mâncara multi copii. "