Povestirile unui pelerin in cautarea rugaciunii neincetate

      In 1881, la 110 ani de la publicarea Filocaliei grecesti, aparea la Kazan in conditii precare si obscure prima editie a Povestirilor sincere ale unui pelerin catre parintele sau duhovnicesc. Ele vor cuceri prin traduceri intreaga lume devenind unul din clasicii literaturii devotionale. Prospetimea si sinceritatea naratiunii, precum si singularitatea si frumusetea duhovniceasca a textului Povestirilor au fermecat si continua sa fascineze generatii intregi de cititori. Poem al „celeilalte Rusii”, al „sufletelor vii”, al oamenilor simpli si credinciosi din popor, ele au devenit un veritabil „ambasador” al spiritualitatii ortodoxe in lume. Roman pios destinat propagandei rugaciunii lui Iisus, Povestirile pelerinului ofera „o minunata introducere si o cheie a Filocaliei” (A. Scrima). Aceasta este si perspectiva care justifica includerea Povestirilor pelerinului, intelese ca un neuitat poem si epilog al Filocaliei, in seria „Filocalica” a Editurii Deisis.
Versiunea de fata are avantajul de a fi prima stiintifica, fiind elaborata pe baza textului in sfarsit integral si sigur, cel al „redactiei Optina”, descoperit si publicat in 1992 de Aleksei Pentkovski, care intr-un amplu studiu reconstituie fascinanta si complicata geneza a acestei nemuritoare capodopere duhovnicesti.
Veritabil „abecedar al rugaciunii mintale”, „un tratat practic, admirabil socotit si fermecator expus”, un exemplu desavarsit de „mistica popularizata, care nu trebuie confundat cu ceea ce se numeste misticism popular” (N. Crainic), Povestirile pelerinului sunt restituite aici stiintific, in textul cel mai sigur si complet, ca o unica in felul ei initiere narativa si dialogica in Filocalie, ca un epilog existential al acesteia deschis fiecaruia.