Deplasarea spre rosu

     Sub pretextul unei scrisori catre un destinatar absent, romanul relateaza doua povesti ale unor vieti care se intersecteaza pentru scurt timp in Romania postdecembrista. Dupa ce afla despre calatoria initiatica a straniei voluntare englezoaice care a venit sa aduca „ajutoare” la o casa de copii din Romania, cititorul incearca, impreuna cu naratorul, sa desluseasca povestea enigmaticilor gemeni Hans si Grete, ratacind prin desisul istoriei precum cei doi copii abandonati in padure din basmul Fratilor Grimm.

    „Aparte de ceea ce fac si povestesc personajele, prinse in regia autorului, sa observam placerea acestuia de a scrie proza, de a face roman. Fraza e mereu atenta, paginile sint dense, fiecare scena este construita ca parte vizibila a unui intreg, deocamdata, inaccesibil. Anticiparile frecvente sint inselatoare; aproape nimic din roman nu poate fi lamurit decit odata cu intoarcerea ultimei file. Radu Mares are o stiinta compozitionala care valorifica, in egala masura, amanuntul si ascunderea lui, crearea unei scene-cheie si schimbarea, pe parcurs, a cheii de intelegere.” (Daniel Cristea-Enache)

    „O mina sigura, viguroasa si tinara ghideaza inca scrisul prozatorului la patru decenii dupa debut. De la prima carte pina azi, Radu Mares isi concepe romanele ca pe niste experiente totale, in care realismul cel mai strict se amesteca, intr-o formula subtila, cu scriitura livresca.” (Alex Goldis)