Manastirea din Parma

     Stendhal a inserat în cele trei romane principale ale sale (...) istoria unei voinţe. Roşu şi Negru, Mănăstirea din Parma şi Lucien Leuwen fac ca Stendhal să fie, între romancierii de dinainte de 1900, cel mai citit de tinerii de astăzi. Motivul este că aceste cărţi pun, în termeni limpezi, o unică problemă: cum îşi va făuri «destinul» un tânăr de douăzeci de ani!” – R.M. ALBÉRÈ

     „Marele secret al lui Stendhal, marea lui dibăcie este de a scrie imediat… De aici acel caracter de vioiciune, de spontaneitate şi de libertate faţă de convenţii, de subit şi de sinceritate care ne încântă mereu în stilul său.” – ANDRÉ GID

    „Cânt de iubire romantică, tragică, pătimaşă, înveşmântată în hainele obiectivităţii şi ale lucidului simţ critic, Mănăstirea din Parma rezumă visările de dragoste şi duioşie ale autorului său, realizând în artă ceea ce dorise acesta să înfăptuiască în viaţă.” – MICAELA SLĂVESCU