N-a dansat decit o vara

       Scris cu sensibilitate si o buna cunoastere a Suediei postbelice, romanul N-a dansat decit o vara este una dintre acele povesti de dragoste care au toate elementele necesare pentru a deveni clasice. Autorul relateaza tumultuoasa istorie a iubirii dintre tinarul Goran, proaspat absolvent de liceu, venit la tara in timpul verii, si Kerstin, o fetiscana care creste la ferma parintilor ei. Pe parcursul naratiunii, nasterea timida si evolutia rapida a involburatei iubiri adolescentine dintre cei doi sunt urmarite cu subtilitate de autor. Pe fundalul optimist al acestei iubiri se desfasoara surd un conflict cu modul de viata al generatiilor trecute, cu o gindire ce-si risipeste energiile in pastrarea cu orice pret a valorilor existente, uitind cu totul de clocotitorii ani ai tineretii.

     N-a dansat decit o vara este o tandra si naiva poveste de dragoste, dublata de istoria unei comunitati rurale, cu traditiile, prejudecatile si limitarile ei, precum si cu conflictele ce apar intre generatia tinara, inevitabil rebela, si conservatoarele institutii traditionale. Romanul a fost transpus pe pelicula in 1951 de regizorul Arne Mattsson, cu Folke Sundquist si Ulla Jacobsson in rolurile principale, iar in 1952 filmul a obtinut trofeul Ursul de Aur la Festivalul International de Film de la Berlin.

      „Inchipuie-ti ca fiecare faptura omeneasca ar fi o flacaruie care se deplaseaza in timp si spatiu. Inchipuie-ti ca lasa in urma ei o dira de lumina. Ce stranie urzeala ia nastere atunci cind fapturile astea se intilnesc si apoi se despart din nou! Unele flacari se sting, altele tisnesc. Uneori doua scintei mici, facute una pentru cea-lalta, se intilnesc si fac sa se nasca o vilvataie mare si limpede.” (Per Olof Ekstrom)