Comoara grecilor

Dupa o tinerete aventuroasa, Heinrich Schliemann, devenit milionar prin forte proprii, vrea sa-si indeplineasca visul: sa descopere Troia. Precum Alexandru cel Mare cindva, stie Iliada pe de rost si este convins ca, urmind descrierile lui Homer, poate gasi cetatea. Filologii, istoricii si arheologii de la sfirsitul secolului al XIX-lea cred ca Troia este un mit si ca Homer n-a existat, Iliada nefiind decit o culegere de balade nascocite de aezi. Pe Heinrich, un autodidact, savantii il dispretuiesc si-l socotesc un exaltat. Asta il indirjeste. Impetuos si fara sa sovaie, vrea o sotie grecoaica, admiratoare a lui Homer, care sa-i fie alaturi in proiectele sale arheologice. Asa o gaseste pe Sofia, care, in pofida diferentei de virsta de 30 de ani, se va dovedi perechea lui ideala – cite fete s-ar casatori cu un milionar, alaturi de care sa trudeasca apoi cu anii in santiere arheologice izolate de lume, sapind cot la cot cu barbatii in tarina si noroi, in conditii precare, infruntind lipsuri, suspiciuni si boli urite, pentru o glorie efemera si tot timpul contestata?