Aplicarea creatoare de catre Jung a experimentelor de asociatie a constituit o parte a investigatiei de pionierat efectuate la inceputul acestui secol la Burgholzli din Zurich, sub egida riguroasa a lui Eugen Bleuler. Cercetarile lui Freud, desi cunoscute pe atunci, dar inca recunoscute cu greu, au fost avute in vedere in mod evident de catre Jung cand a examinat comportamentul aparent derutant al asociatiilor. In loc sa-l dea la o parte si sa-l priveasca drept o simpla abatere sau ca pe o lipsa de reactie , el a aplicat asupra acestui comportament metoda interpretarii si a formulat teoria complexelor . Astfel a salvat metoda asociatiilor de pedanteria stiintifica si i-a redat vitalitatea si interesul pentru viata reala . Studiile din acest volum au reprezentat la vremea lor un progres revolutionar in folosirea tehnicilor experimentale. In 1903 am recitit Interpretarea viselor a lui Freud. Ceea ce ma interesa inainte de toate era utilizarea conceptului de mecanism de refulare . Intalnisem frecvent refularile in experimentele mele cu asociatiile de cuvinte: la anumite cuvinte-stimul, pacientii fie nu gaseau niciun raspuns asociativ, fie mi-l dadeau dupa un timp de reactie considerabil prelungit. O astfel de perturbare survenea cand cuvantul-stimul atingea o durere sufleteasca sau un conflict psihic, de care pacientii nu erau constienti. - C.G. Jung, Amintiri, vise, reflectii Experimentul asociatiilor ne arata complexele ideatice ale pacientului. In multe cazuri, acesta incearca, pe orice cai, sa nege existenta complexului sau macar sa o minimalizeze. Intrucat, din punct de vedere terapeutic este important sa-l determinam pe pacient sa se autocunoasca, sa-si cunoasca propriile complexe, trebuie sa tinem cont de aceasta circumstanta si, prin urmare, sa procedam cu prudenta si tact. - C.G. Jung, Cercetari experimentale