Jung si post-jungienii

         Aceasta carte fundamentala, Jung si post-jungienii, ne creeaza o imagine despre modul in care psihologia analitica s-a dezvoltat dupa moartea lui Jung, din 1961. Samuels analizeaza, clasifica si compara directiile contemporane ale post-jungianismului, folosind ca punct de plecare in demersul sau teoretic principalele contributii clinice aduse de Jung in domeniul psihologiei abisale, pe care le abordeaza din punct de vedere teoretic si istoric, dar si critic. Plecând de la viziunea lui Jung asupra terapiei, autorul reuseste sa sublinieze intr-o maniera nepartinitoare punctele tari si punctele slabe ale conceptiei analitice, modul in care conceptele au fost confirmate sau revizuite in lumina descoperirilor contemporane si sa traseze paralele atât cu conceptia freudiana a psihanalizei, cât si cu dezvoltarile moderne ale acesteia din scoala contemporana psihodinamica. Valoarea acestui text este din acest punct de vedere extrem de mare, oferind cititorului interesat si pasionat de domeniu o vedere generala, integratoare, asupra principalelor curente din psihanaliza aflate la intersectie cu psihologia jungiana. Jung s-a aflat prin ceea ce a creat in domeniul psihologiei inaintea timpului sau, aceasta este o idee subliniata de autor in numarate rânduri. Multe din conceptele sale de psihoterapie si atitudinea sa fata psihopatologie sunt reluate astazi in diferite forme in teoriile analistilor de diverse orientari. Avem nevoie insa de perspectiva pentru a intelege mai ales ce au in comun toate aceste teorii si conceptia jungiana si sa nu privim numai la ceea ce le separa.