Dezbaterile din ultimele decenii asupra intelesului regionalizarii au condus la un sentiment de neliniste in randul cetatenilor, in majoritatea lor captivi modelului de gestiune centralizata a teritoriului, ca si cum aparitia si (re)teritorializarea regiunilor istorice ar netezi calea unei centrifuge ce ar culmina cu un esec al natiunii. Regionalizarea n-ar trebui sa poarte o asemenea incarcatura negativa, caci aparitia nivelului administrativ regional ar introduce doua dimensiuni noi ale guvernantei teritoriale - una ce tine de echitate si o alta de etica teritoriala. Din perspectiva echitatii, regionalizarea va crea suportul necesar evolutiei intr-o structura supranationala, precum UE, catre o Europa a regiunilor. Din unghiul eticii societale, regionalizarea va permite o mai buna guvernanta a Romaniei, bazata pe principiul subsidiaritatii si al unei responsabilizari sporite a actului de guvernare. Cartea de fata este despre Moldova (regiunea), despre Romania si despre romani, asa cum cei ce au scris in ea i-au putut vedea. Cercetatori din domenii stiintifice diferite au raspuns, fiecare din unghiul sau, la mai multe intrebari: de ce suntem organizati intr-un fel, si nu in altul? Corespunde impartirea administrativ-teritoriala a tarii, asa cum o vedem astazi, nevoilor de ieri si de azi ale Moldovei, ale Romaniei si ale locuitorilor ei? Dar care sunt aceste nevoi? Si cum functioneaza, in fond, statul? - Coordonatorii